Posturi

Posturile randuite de
Biserica Crestin Ortodoxa

Postul crestinesc obisnuit este infranarea pentru o vreme, de la mancarurile de dulce (carne, peste, branza, lapte, grasimi si bauturi alcoolice), atat pentru intarirea sufleatesca, cat si pentru sanatatea trupeasca.

Din punct de vedere al felului sau asprimii lui, atât în practica veche a Bisericii cât si în cea rasariteana, postul poate fi de mult multe feluri sau grade:

  • Postul integral (total) sau ajunarea propriu-zisa, care consta în abtinerea completa de la orice fel de mâncare si bautura pe un timp anumit (care, bineînteles, nu poate fi prea lung); e postul tinut, timp de 40 de zile, de catre Moise pe Sinai (Iesire XXIV, 18), de Sf. Prooroc Ilie (3 Regi XIX,8) si de Mântuitorul în ajunul începerii activitatii Sale mesianice (Luca IV, l-2);
  • Postul aspru (xirofagie), în care se îngaduie numai consumarea de hrana uscata: pâine, fructe uscate sau seminte, legume si apa. E postul pe care l-a practicat Sf. Ioan Botezatorul în pustia Iordanului (vezi Matei III, 4 si Marcu I, 6), precum si marii asceti si pustnici crestini din epocile de stralucire a monahismului;
  • Postul comun (obisnuit), în care se admite consumarea mâncarilor gatite din alimente de origine vegetala (inclusiv untdelemnul), excluzându-se orice aliment de provenienta animala (carnea, inclusiv cea de peste, untura sau grasimea, ouale, laptele si toate derivatele lui). Este postul practicat de marea majoritate a credinciosilor, în cele mai multe cazuri;
  • Postul usor, numit si dezlegare, în care se îngaduie consumarea pestelui si a vinului, precum si a untdelemnului, în perioadele când e impus post aspru. Astfel de dezlegari se acorda pentru sarbatorile mai importante care cad în timpul posturilor de durata, când e prescris post aspru sau post comun, ca de exemplu, Bunavestire, care cade totdeauna în timpul Paresimilor; ele sunt reglementate prin traditia si practica bisericeasca, fiind consemnate în Mineie si în Triod (la sarbatorile respective), în Tipicul cel Mare, precum si în Sinaxarul de la sfârsitul unora din editiile mai mari ale Ceaslovului (vezi mai departe, la posturile de durata).

Din punct de vedere al lungimii postului ele se clasifica in:

  • Posturile de o singura zi cand se tine post in toate zilele de miercuri (amintind vanzarea de catre Iuda a Mantuitorului), si vineri (amintiond rastignirea Domnului), cu exceptia celor trecute in calendar ‘harti’.
    Alte posturi de o singura zi sunt: 

    • Inaltarea Sfintei Cruci (14 septembrie);
    • Taierea Capului Sfantului Ioan Botrezatorul, (29 august) si
    • Ajunul Bobotezei (5 ianuarie).
  • Posturile de mai multe zile
    1. Postul Pastelui sau Postul Mare
      • Acest post tine sapte saptamani. Primele sase saptamani inchipuie postul de 40 de zile al Mantuitorului, iar a saptea saptamana este pentru cinstirea Patimilor Sale.
      • Este cu data schimbatoare, fiind legat de data Sfintelor Pasti.
      • Nu se mânca : carne , oua , brânza, precum si peste, untdelemn si vin.
      • Este dezlegat la untdelemn si vin sambata si duminica, in ziua de 24 februarie (Aflarea Capului Sf Ioan Botezatorul), 9 martie (Sfintii 40 de Mucenici).
      • Se mananca peste la Buna Vestire (25 martie) si in Duminica Floriilor.
      • Bolnavii au voie sa manânce bucate cu untdelemn si sa bea vin în Postul Mare.
    2. Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (Sanpietru)
      • Biserica a asezat acest post in cinstea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, precum si a celorlalti Apostoli. Sta in legatura cu Pastele si Pogorarea Sfantului Duh, sarbatori care au date schimbatoare. De aceea poate dura mai mult sau mai putin.
      • Se lasa sec in prima Duminica dupa Rusalii (Duminica Tuturor Sfintilor) seara si se posteste pana la 29 iunie, Ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, care daca va cadea intr-o zi de miercuri sau vineri, se mananca de post, insa este dezlegat la peste.
      • In acest post nu se manaca carne, oua si branza. Lunea, miercurea si vinerea nu se mananca cu untdelemn si bea vin.
      • Este dezlegat la peste in Ziua Nasterii Sf Ioan Botezatorul (24 iunie), chiar daca va cadea miercurea sau vinerea.
      • Daca in zilele de luni, marti si joi, cade un sfant mai mare insemnat in calendar cu cruce neagra (+), atunci se poate mananca peste, iar in zilele de miercuri si vineri, se poate manca cu untdelemn si bea vin.
    3. Postul Sfintei Marii (Santa-Mariei)
      • Acest post se tine in cinstea Sfintei Fecioare Maria.
      • Dureaza doua saptamâni : de la 1 la 15 August
      • Lasam sec la 31 iulie ; iar de va cadea aceasta zi miercurea sau vinerea, se lasa sec la 30 iulie.
      • În acest post se mananca cu untdelemn si bea vin, numai Sâmbata si Duminica .
      • Este dezlegat la peste la 6 august, cand este Schimbarea la Fata.
      • Daca Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, mâncam de dulce a doua zi, adica la 16 August , insa este dezlegat la peste.
    4. Postul Nasterii Domnului (Craciunului)
      • El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament, care asteptau venirea lui Mesia cu post si rugaciune.
      • Postul tine 40 de zile : de la 15 noiembrie la 25 decembrie.
      • Se lasa sec în seara Sfântului Filip , la 14 Noiembrie.
      • Daca aceasta zi cade miercurea sau vinerea, postul incepe din ziua de 14 noiembrie, lasandu-se sec in seara zilei de 13 noiembrie.
      • Nu se mananca carne , oua si brânza . Lunea , miercurea si vinerea se mananca bucate fara untdelemn si nu se bea vin. Martea si joia se dezleaga la untdelemn si vin. Sâmbetele si duminicile, pâna la 20 decembrie exclusiv , este dezlegat la untdelemn , vin si peste.
      • Intre 20 – 24 decembrie postul este mai aspru. Nu se mai consuma peste.
      • Daca în zilele de Luni , Miercuri si Vineri praznuim vre-un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagra (+) , mâncam untdelemn si bem vin; iar de va cadea hramul bisericii sau sarbatoare însemnata în calendar cu cruce rosie (+) , atunci dezlegam si la peste.
      • În ziua de Ajun se manânca tocmai seara si anume : grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din faina, caci cu seminte a ajunat Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Nasterea lui Hristos.
      • La Craciun, în orice zi ar cadea mâncam de dulce.